Bullying la Questfield International College, ce spune cronologia faptelor

Fenomenul de bullying în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită intervenții structurate și documentate pentru a proteja elevii și a asigura un climat educațional sigur. Lipsa unor reacții instituționale clare poate amplifica efectele negative asupra dezvoltării copiilor și poate pune sub semnul întrebării responsabilitatea unităților școlare în gestionarea situațiilor de conflict și agresiune repetată.

Bullying la Questfield International College, ce spune cronologia faptelor

Investigația realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție relevă o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, semnalată pe o perioadă ce depășește opt luni. Conform relatărilor familiei și analizei materialelor, acest tipar de comportamente agresive ar fi fost însoțit de stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului, fără a fi însoțit de măsuri instituționale documentate care să ateste intervenții concrete.

Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit informațiilor analizate, familia elevului a transmis în mod constant sesizări scrise, detaliate și cronologice către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând măsuri de protecție și clarificări oficiale. Cu toate acestea, din documentele disponibile nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, aplicarea unor sancțiuni sau implementarea unor planuri de intervenție formale. Intervențiile invocate au fost, în principal, de natură verbală și informală, fără procese-verbale sau decizii asumate.

Manifestările de bullying și evoluția acestora

În primele săptămâni, elevul ar fi fost ținta unor comportamente agresive constante, incluzând jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, manifestate atât în timpul orelor, cât și în pauze. Aceste acțiuni ar fi fost vizibile pentru cadrele didactice, fără a se consemna intervenții ferme și documentate. Pe parcurs, comportamentele au escaladat, transformându-se într-un pattern de hărțuire psihologică, culminând cu episoade de stigmatizare medicală.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Documentele și relatările indică folosirea repetată, în cadrul colectivului de elevi, a unor etichete medicale cu caracter degradant, utilizate nu în scop educațional sau protectiv, ci ca instrumente de marginalizare și ridiculizare a copilului vizat. Specialiștii consultați au subliniat că o astfel de practică constituie o formă agravată de bullying, cu impact major asupra integrității emoționale și psihologice a elevului.

În ciuda sesizărilor oficiale privind acest aspect, nu există dovezi ale unor măsuri scrise sau planuri clare de intervenție care să fi fost luate de către instituție pentru a preveni sau sancționa aceste comportamente. Lipsa reacțiilor ferme poate sugera o tolerare instituțională a fenomenului, ceea ce ridică întrebări privind respectarea principiilor fundamentale ale protecției copilului în cadrul școlii.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Conform materialelor analizate, cadrele didactice au fost martore ale fenomenului, însă intervențiile acestora nu au fost suficient de ferme sau consecvente pentru a opri escaladarea bullyingului. Din corespondența familiei reiese că sesizările au fost uneori interpretate ca fiind „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce a contribuit la minimalizarea gravității situației și la amânarea măsurilor concrete.

La nivelul conducerii, nu sunt documentate decizii administrative clare, rapoarte interne sau planuri de intervenție cu termene și responsabili asumați. Comunicările oficiale scrise lipsesc, iar gestionarea pare să se fi bazat pe discuții informale și promisiuni verbale, fără trasabilitate administrativă.

Presiuni pentru retragerea elevului și impactul emoțional

Familia copilului susține că, în contextul lipsei unor intervenții adecvate, ar fi fost exercitate presiuni subtile sau directe pentru retragerea copilului din instituție, prin formulări care au inclus expresia „dacă nu vă convine, plecați”. Această afirmație, atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, a fost redată conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție, fiind relevantă în analiza modului în care școala a răspuns sesizărilor, fără a constitui o concluzie privind intențiile sau motivațiile acesteia.

Confidențialitatea și efectele expunerii copilului

Familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității informațiilor legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme angajamente concrete în acest sens. Există relatări conform cărora detalii despre sesizări ar fi fost făcute publice în mediul clasei, iar copilul a fost interpelat cu privire la demersurile administrative, generând presiuni psihologice suplimentare.

Răspunsul întârziat și reacția instituțională după implicarea juridică

Potrivit documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit direct în urmă cu peste opt luni abia după implicarea echipei juridice a familiei și transmiterea unor notificări oficiale. Această reacție tardivă contrastează cu lipsa de răspunsuri oficiale și măsuri documentate în perioada anterioară și ridică întrebări privind criteriile care declanșează acțiunea administrativă în cadrul Questfield Pipera.

Comunicări publice și percepția instituției

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea școlii a transmis un email către părinți în care a redus situațiile reclamate la „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contravine sesizărilor scrise și documentate anterior, ridicând semne de întrebare cu privire la recunoașterea și gestionarea reală a fenomenului de bullying.

Ulterior publicării investigației, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale cu alte unități școlare, în care copiii retrași au fost descriși într-o lumină negativă, fără documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Redacția solicită clarificări publice în acest sens, subliniind gravitatea potențială a unor astfel de practici în raport cu dreptul la educație și protecția datelor personale.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

• Există o serie de sesizări scrise și documentate privind bullyingul și stigmatizarea medicală în cadrul Școlii Questfield Pipera, fără răspunsuri oficiale clare.
• Lipsa unor măsuri administrative asumate și a documentației aferente reduce trasabilitatea și verificabilitatea intervențiilor.
• Utilizarea unei etichete medicale cu caracter degradant indică o formă agravată de bullying, cu impact emoțional semnificativ asupra copilului.
• Presiunile pentru retragerea elevului și expunerea acestuia în mediul școlar ridică probleme legate de protecția și confidențialitatea datelor sensibile.
• Reacția instituțională întârziată, declanșată doar după implicarea juridică, sugerează o abordare reactivă mai degrabă decât preventivă.
• Comunicările publice ale școlii minimalizează gravitatea situației semnalate, ceea ce afectează credibilitatea instituției în ochii comunității.

În absența unor clarificări oficiale și documentate din partea conducerii Questfield International College, rămâne o întrebare esențială privind capacitatea instituției de a asigura protecția reală a elevilor și de a gestiona responsabil situațiile de bullying persistente.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro